Eternul Feminin

Sărutul sfânt

Aştept vara. În fiecare vară trăiesc o frumoasă poveste de dragoste. Ai crede că e o iubire imposibilă.Ce ne-ar putea despărţi? Diferenţa de vârstă. Dar nu ţinem cont de prejudecăţile lumii. Ne iubim. Iubirea pe pământ e o fărâmă, pe care a scapat-o Dumnezeu din mână, pe când modela universul.Iubirea noastră se prelungeşte uneori până spre toamnă. Mă întâlnesc cu iubitul meu aproape în fiecare zi. De cele mai multe ori pe stradă, alteori în parc, alteori pe malul apei. Dar, în special, duminica.Seara ne despărţim. Şi ce grea e clipa despărţirii. E însoţită mereu de regrete şi de dorinţa de a ne reîntâlni cât mai curând. Şi nu oricum. Ci doar noi doi, singuri, departe de lume.

Apoi mă întorc spre casă. Nu pot să nu mă gândesc la cum îmi încălzeşte trupul, şi-mi fură săruturi sfinte. Facem amor. Trăim momente feerice.Iubitul meu călătoreşte mult. Dar eu nu-l gelozesc. În sufletul meu flămând ştiu că mai sădeşte fericirea şi-n alte părţi. Mai ştiu că iubeşte cu acelaşi patos. Oriunde şi oricând.Dar mă linişteşte ideea că am fost născută ca să fiu iubită. Şi aş plăti orice preţ ca să trăiesc în fiecare zi aceeaşi poveste de dragoste.

Seara, odată întoarsă în odaia mea, mi-e imposibil să uit cum m-a dezmierdat, cum a lăsat să-i alunece mâinile ca nişte raze pe trupul meu, cum cu mişcări viclene mă conspecta-n neştire, cum ne pierdeam amândoi în eternitate. Plecam să murim puţin. Vorba lui Eminescu. „Amorul un lung prilej de durere cu strângeri delicate de mâini şi tremurat de gene“.De cele mai multe ori ne iubim sub un copac bătrân şi maiestuos, care-şi întinde ramurile spre cer a implorare, înconjurat de fluturi coloraţi, prinşi în dansul lor sălbatic.Într-o zi, pe când mă credeam pierdută în braţele lui, parcă l-am auzit şoptindu-mi:

– Luceafărul meu! Mă uit la tine şi atunci simt că strălucesc mai tare.Am nevoie să-mi zâmbeşti.Iubirea noastră uneori doare. Dar nu ucide. Mă simt ca o regină în preajma lui. Strălucesc.În fiecare vară mă îndrăgostesc. Iar şi iar. N-am obosit să-l ador. Să-l simt, să vibrez, să tânjesc după mângâierea lui. Să-i fiu veşnic amantă.Iubitului meu....soarele...că de el era vorba.

VALERIA ROMAN