duminică, 1 iunie 2008

La un pas de nemurire

Adorm
pe braţele tale
copleşit de trandafiri
mire
în cămaşă de zale
tu
corabie de cedri
mireasă
despletită
alergi
prin pădurea
cuvintelor nerostite.


Mediteraneo

Această luminiţă
îmi dă revelaţia
întunericului
la un orizont de ţărm
cu totul străin

briza mării linge faleza
cu pofta ei maladivă
împestriţând atmosfera
cu pâini aburinde
debarc pe plaja unui port neştiut
valurile se sparg la picioarele mele
cineva şterge urmele
lăsându-mă suspendat
paradis
dealuri unduind în soare
cu povara viilor în spinare
îmi potolesc setea
cu struguri înecaţi în rouă
mă cufund în cascada
de roz opalin
chemarea vinului potolită
cu mâna umplută de stafide
mii de ochi mă dezmiardă secret
apoi cad în livezile de măslin
labirint fără sfârşit.

I Call You

Mi-am făcut mâinile pâlnie
peste buzele tale
dar scâncetul meu
s-a prelins unduios

mi-am făcut mâinile crengi
peste trupul tău
ca o zare

mi-am făcut mâinile nuferi
peste ochii tăi
ca o boare

am vrut să mă fac semn
peste tot ce te doare
scrijelind în scoarţa de carne.


Sorin Fildan

Un comentariu:

maria spunea...

sensibil si superb